înstrunare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a înstruna.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.stru'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înstrunare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înstrunare înstrunări
Articulat înstrunarea înstrunările
Genitiv-Dativ înstrunării înstrunărilor
Vocativ înstrunare înstrunărilor
  1. acțiunea de a înstruna și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe