întărească

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din întări.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.təˈre̯as.kə/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru întări.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru întări.