întinare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) întina.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ti'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
întinare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ întinare întinări
Articulat întinarea întinările
Genitiv-Dativ întinării întinărilor
Vocativ întinare întinărilor
  1. (reg.) acțiunea de a (se) întina.


Traduceri

Anagrame

Referințe