întipărire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) întipări.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ti.pə'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
întipărire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ întipărire întipăriri
Articulat întipărirea întipăririle
Genitiv-Dativ întipăririi întipăririlor
Vocativ întipărire întipăririlor
  1. acțiunea de a se întipări și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe