întremător

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) întrema + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tre.mə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
întremător
Singular Plural
Masculin întremător întremători
Feminin întremătoare întremătoare
Neutru întremător întremătoare
  1. care întremează, care înzdrăvenește.


Traduceri

Referințe