întremător

română

Etimologie

Din a (se) întrema + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /ɨn.tre.mə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului întremător
	Singular	Plural
Masculin	întremător	întremători
Feminin	întremătoare	întremătoare
Neutru	întremător	întremătoare

1. care întremează, care înzdrăvenește.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online