întrerupere

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din a (se) întrerupe.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tre'ru.pe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
întrerupere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ întrerupere întreruperi
Articulat întreruperea întreruperile
Dativ-Genitiv întreruperii întreruperilor
Vocativ întrerupere întreruperilor
  1. acțiunea de a (se) întrerupe și rezultatul ei.

Locuțiuni


Traduceri

Referințe