înveninare
Etimologie
Din a învenina.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ve.ni'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înveninare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înveninare | înveninări |
| Articulat | înveninarea | înveninările |
| Genitiv-Dativ | înveninării | înveninărilor |
| Vocativ | înveninare | înveninărilor |
- acțiunea de a (se) învenina și rezultatul ei; otrăvire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online