învingeți

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din învinge.

Pronunție

  • AFI: /ɨnˈvin.ʤeʦʲ/


Verb

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru învinge.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru învinge.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru învinge.