învioșare

română

Etimologie

Din a (se) învioșa.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului învioșare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	învioșare	învioșări
Articulat	învioșarea	învioșările
Genitiv-Dativ	învioșării	învioșărilor
Vocativ	învioșare	învioșărilor

1. (reg.) acțiunea de a (se) învioșa; înviorare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online