învioșare
Etimologie
Din a (se) învioșa.
Pronunție
- AFI: /ɨn.vi.oˈʃa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului învioșare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | învioșare | învioșări |
| Articulat | învioșarea | învioșările |
| Genitiv-Dativ | învioșării | învioșărilor |
| Vocativ | învioșare | învioșărilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online