Sari la conținut

învoinici

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în + voinic.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.voj.niˈʧi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) învoinici
Infinitiv a (se) învoinici
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) învoinicesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) învoinicească
Participiu învoinicit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (rar) a deveni voinic, a se înzdrăveni.


Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=învoinici&oldid=1005105”