șănțuit

română

Etimologie

Din a șănțui.

Pronunție

• AFI: /ʃən.ʦuˈit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului șănțuit
	Singular	Plural
Masculin	șănțuit	șănțuiți
Feminin	șănțuită	șănțuite
Neutru	șănțuit	șănțuite

1. cu șanțuri.
2. (p.anal.) (despre obraz) brăzdat, încrețit.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ștănțui

Referințe

• DEX '98 via DEX online