Sari la conținut

șleahtic

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din poloneză szlachcic.

Pronunție

  • AFI: /'ʃle̯ah.tik/


Substantiv


Declinarea substantivului
șleahtic
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șleahtic șleahtici
Articulat șleahticul șleahticii
Genitiv-Dativ șleahticului șleahticilor
Vocativ șleahticule șleahticilor
  1. persoană care făcea parte dintr-o șleahtă.


Traduceri

Referințe