șnit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Schnitt.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
șnit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șnit șnituri
Articulat șnitul șniturile
Genitiv-Dativ șnitului șniturilor
Vocativ șnitule șniturilor
  1. suprafață formată de marginile tăiate ale unei cărți.
  2. marginea liberă a tălpii la încălțăminte.


Traduceri

Referințe