șoacăț

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sârbocroată šokac.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
șoacăț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șoacăț șoacăți
Articulat șoacățul șoacății
Genitiv-Dativ șoacățului șoacăților
Vocativ șoacățule șoacăților
  1. (fam.) calificativ injurios dat străinilor, în special nemților.


Traduceri

Anagrame

Referințe