șpăcluire
Etimologie
Din șpăclui.
Pronunție
- AFI: /ʃpə.klu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului șpăcluire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șpăcluire | șpăcluiri |
| Articulat | șpăcluirea | șpăcluirile |
| Genitiv-Dativ | șpăcluirii | șpăcluirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a șpăclui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri