Sari la conținut

șpăclui

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din șpaclu + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /ʃpə.klu'i/


Verb


Conjugarea verbului
șpăclui
Infinitiv a șpăclui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
șpăcluiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să șpăcluiască
Participiu șpăcluit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a aplica, a răzui, a netezi cu șpaclul un strat subțire de ipsos, de chit etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe