șpighel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Spiegel (eisen).

Pronunție

  • AFI: /'ʃpi.gel/


Substantiv


Declinarea substantivului
șpighel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șpighel șpigheluri
Articulat șpighelul șpighelurile
Genitiv-Dativ șpighelului șpighelurilor
Vocativ șpighelule șpighelurilor
  1. fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure.


Traduceri

Referințe