dură

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Confer a dura.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
dură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dură dure
Articulat dura durele
Dativ-Genitiv durei durelor
Vocativ dură durelor
  1. roată, rotiță (metalică masivă); (spec.) rotița scripetelui de la ițele războiului de țesut.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe