știobâlcăi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din știobâlc + sufixul -ăi.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
(se) știobâlcăi
Infinitiv a (se) știobâlcăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) știobâlcăiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) știobâlcăiască
Participiu știobâlcăit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) cufunda cu zgomot în apă; a (se) bălăci.


Traduceri

Anagrame

Referințe