apă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Apă

română

Etimologie

Din latină aqua.

Pronunție

  • AFI: /'a.pə/


Substantiv


Declinarea substantivului
apă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ apă ape
Articulat apa apele
Dativ-Genitiv apei apelor
Vocativ apo apelor
  1. lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul din învelișurile Pământului.
    Beau apă minerală.
  2. masă de apă formând un râu, un lac, o mare etc.
  3. (la pl.) valuri, unde.
  4. (fig.) (la pl.) joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase.
  5. (urmat de determinări) denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc.
    Apă de colonie.
  6. (fig.) denumire dată unor secreții apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.).
    Îmi curg apele.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • Apă de ploaie = vorbe fără conținut, vorbe goale; (concr.) lucru fără valoare
  • A bate apa în piuă = a vorbi mult și fără rost
  • A fi (toți) o apă (și un pământ) = a fi la fel
  • A intra la apă = a) (mai ales despre țesături) a-și micșora dimensiunile după ce a fost băgat în apă; b) (fam.) a ajunge într-o situație grea, neplăcută
  • (fam.) A băga pe cineva la apă = a face (cuiva) un mare neajuns
  • A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi extrem de sărac
  • A ști (sau a vedea) în ce ape se scaldă cineva = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva
  • A lăsa pe cineva în apele lui = a nu deranja, a lăsa pe cineva în pace
  • A nu fi în apele lui = a fi abătut sau prost dispus
  • A-i veni (cuiva) apă la moară = a se schimba împrejurările în favoarea lui
  • A-i lua (cuiva) apa de la moară = a-i crea (cuiva) condiții nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic
  • A-i lăsa (cuiva) gura apă (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult
  • A fi (numai o) apă = a fi foarte transpirat
  • A se duce pe apa sâmbetei = a se duce de râpă


Traduceri

Referințe