zgomot

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din sârbocroată glomot.

Pronunție

  • AFI: /'zgo.mot/


Substantiv


Declinarea substantivului
zgomot
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zgomot zgomote
Articulat zgomotul zgomotele
Dativ-Genitiv zgomotului zgomotelor
Vocativ zgomotule zgomotelor
  1. sunet sau amestec de sunete discordante, puternice, care impresionează în mod neplăcut auzul.
  2. gălăgie, vacarm; vuiet, tumult.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • A face zgomot = a produce senzație, a face vâlvă


Traduceri

Referințe