știrbire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din știrbi.

Pronunție

  • AFI: /ʃtir'bi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
știrbire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ știrbire știrbiri
Articulat știrbirea știrbirile
Genitiv-Dativ știrbirii știrbirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a știrbi și rezultatul ei.


Traduceri