De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din ștupui.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
ștupuire
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
ștupuire
|
ștupuiri
|
| Articulat
|
ștupuirea
|
ștupuirile
|
| Genitiv-Dativ
|
ștupuirii
|
ștupuirilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a ștupui și rezultatul ei.
Traduceri
