șucăreală

română

Etimologie

Din a (se) șucări + sufixul -eală.

Pronunție

• AFI: /ʃu.kə're̯a.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului șucăreală
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șucăreală	șucăreli
Articulat	șucăreala	șucărelile
Genitiv-Dativ	șucărelii	șucărelilor
Vocativ	șucăreală	șucărelilor

1. (arg.) supărare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• calusarea

Referințe

• DEX '98 via DEX online