șumeneală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) șumeni + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /ʃu.me'ne̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
șumeneală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șumeneală șumeneli
Articulat șumeneala șumenelile
Genitiv-Dativ șumenelii șumenelilor
Vocativ șumeneală șumenelilor
  1. (reg.) stare de amețeală din cauza băuturii; beție.


Traduceri

Referințe