șurubuire
Etimologie
Din șurubui.
Pronunție
- AFI: /ʃu.ru.bu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului șurubuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șurubuire | șurubuiri |
| Articulat | șurubuirea | șurubuirile |
| Genitiv-Dativ | șurubuirii | șurubuirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a șurubui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri