șutitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a șuti + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ʃu.ti'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
șutitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șutitor șutitori
Articulat șutitorul șutitorii
Genitiv-Dativ șutitorului șutitorilor
Vocativ șutitorule șutitorilor
  1. (arg.) hoț.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe