Sari la conținut

țâpuritură

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a țâpuri + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /ʦɨ.pu.ri'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
țâpuritură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țâpuritură țâpurituri
Articulat țâpuritura țâpuriturile
Genitiv-Dativ țâpuriturii țâpuriturilor
Vocativ țâpuritură țâpuriturilor
  1. (reg.) strigătură specifică în cântecele maramureșene.


Traduceri

Referințe