țâpuritură
română
Etimologie
Din a țâpuri + sufixul -ătură.
Pronunție
- AFI: /ʦɨ.pu.ri'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului țâpuritură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | țâpuritură | țâpurituri |
| Articulat | țâpuritura | țâpuriturile |
| Genitiv-Dativ | țâpuriturii | țâpuriturilor |
| Vocativ | țâpuritură | țâpuriturilor |
- (reg.) strigătură specifică în cântecele maramureșene.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online