țevuire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din țevui.

Pronunție

  • AFI: /ʦe.vu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
țevuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țevuire țevuiri
Articulat țevuirea țevuirile
Genitiv-Dativ țevuirii țevuirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a țevui și rezultatul ei.


Traduceri