De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din țicui.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
țicuire
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
țicuire
|
țicuiri
|
| Articulat
|
țicuirea
|
țicuirile
|
| Genitiv-Dativ
|
țicuirii
|
țicuirilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a țicui și rezultatul ei.
Traduceri
