țigănărit

română

Din țigan + sufixul -ărit.

Declinarea substantivului țigănărit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țigănărit	invariabil
Articulat	țigănăritul	invariabil
Genitiv-Dativ	țigănăritului	invariabil
Vocativ	țigănăritule	invariabil

(înv.) impozit care se plătea de către cei care aveau în posesiune țigani robi.