țigănaș

română

Etimologie

Din țigan + sufixul -aș.

Pronunție

• AFI: /ʦi.gəˈnaʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului țigănaș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țigănaș	țigănași
Articulat	țigănașul	țigănașii
Genitiv-Dativ	țigănașului	țigănașilor
Vocativ	țigănașule	țigănașilor

1. (rar) țigănuș.
2. (entom.; reg.) scripcar.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• asignat

Referințe

• DEX '98 via DEX online