țiitoare

română

Etimologie

Din țiitor.

Pronunție

• AFI: /ʦi.i'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului invariabil
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	invariabil	țiitori
Articulat	invariabil	țiitorile
Genitiv-Dativ	invariabil	țiitorilor
Vocativ	invariabil	țiitorilor

1. (pop.) concubină.

Cuvinte derivate

• locțiitor

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aortitei

Referințe

• DEX '98 via DEX online