țoluț

română

Etimologie

Din țol + sufixul -uț.

Pronunție

• AFI: /ʦo'luʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului țoluț
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țoluț	țoluțuri
Articulat	țoluțul	țoluțurile
Genitiv-Dativ	țoluțului	țoluțurilor
Vocativ	țoluțule	țoluțurilor

1. (pop.) diminutiv al lui țol.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online