țopăire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din țopăi.

Pronunție

  • AFI: /ʦo.pə'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
țopăire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țopăire țopăiri
Articulat țopăirea țopăirile
Genitiv-Dativ țopăirii țopăirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a țopăi și rezultatul ei.


Traduceri