țuicărire
română
Etimologie
Din țuicări.
Pronunție
- AFI: /ʦuj.kə'ri.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului țuicărire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | țuicărire | țuicăriri |
| Articulat | țuicărirea | țuicăririle |
| Genitiv-Dativ | țuicăririi | țuicăririlor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a țuicări și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri