αστράγαλος

greacă

(Ελληνικά)

Etimologie

Din greacă antică ἀστράγαλος.

Pronunție

• AFI: /a.ˈstɾa.ɣa.lɔs/

Substantiv

αστράγαλος (astrágalos) m., αστράγαλοι (astrágaloi) pl.

1. (anat.) gleznă, oul-piciorului
2. (zool.) partea mijlocie a piciorului dinapoi (la cai, porci etc.)

Expresii

• άχρι αστραγάλων

Vezi și

• πόδι
• φτέρνα

Referințe

• Βικιλεξικό
• Wiktionary