gleznă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slavă (veche) glezinŭ, glezna.

Pronunție

  • AFI: /'glez.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
gleznă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gleznă glezne
Articulat glezna gleznele
Genitiv-Dativ gleznei gleznelor
Vocativ gleznă gleznelor
  1. parte a membrului inferior care cuprinde porțiunea articulației tibiei cu tarsul.
  2. proeminență osoasă formată în această regiune.
  3. parte mai subțire a gambei, situată deasupra articulației tibiei cu tarsul.
  4. parte a piciorului unor animale cuprinsă între fluier și chișiță.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe