διπλός

greacă

(Ελληνικά)

Etimologie

Din greacă antică διπλοῦς (diploûs, „dublu”).

Pronunție

• AFI: /diˈplos/

Adjectiv

διπλός (diplós)

Declinarea adjectivului διπλός
	Singular	Plural
Masculin	διπλός	διπλοί
Feminin	διπλή	διπλές
Neutru	διπλό	διπλά

1. dublu, cu două părți, în două părți

Cuvinte apropiate

• διπλό
• διπλές
• δυο
• διπλάσιος

Referințe

• Βικιλεξικό
• Wiktionary