Abdecker

germană

(Deutsch)

Etimologie

Din verbul abdecken < din Decke.

Pronunție

• AFI: /ˈapˌdɛkɐ/

Substantiv

Declinarea substantivului der Abdecker
m.	Singular	Plural
Nominativ	der Abdecker	die Abdecker
Acuzativ	den Abdecker	die Abdecker
Dativ	dem Abdecker	den Abdeckern
Genitiv	des Abdeckers	der Abdecker

1. (înv.) cumpărător de cai bătrâni (pe care ii omoară ca să vândă carnea); (spec.) măcelar

Sinonime

• Feldmeister, Fallmeister, Kafiller, Kaviller, Kleeken, Kleemeister, Luderführer, Mausgewitz, Racker, Schinder, Wasenmeister

Cuvinte derivate

• Abdeckerin

Cuvinte apropiate

• abdecken
• Abdeckerei
• Abdeckereimaschine

Referințe

• DWDS
• Wiktionary
• Wiktionary