vinde

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină vendere.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
vinde
Infinitiv a vinde
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
vând
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să vândă
Participiu vândut
Conjugare III
  1. (v.tranz.) a ceda unui cumpărător dreptul de proprietate asupra unui bun, în schimbul unei sume de bani.
  2. (v.tranz.) a scoate un bun la licitație (pentru neplata datoriilor).
  3. (v.tranz.) a oferi spre vânzare; a face comerț.
  4. (v.refl. pas.) (despre mărfuri) a găsi cumpărători, a avea căutare.
  5. (v.tranz.) (fig.) a face compromisuri morale în schimbul unor avantaje materiale.
  6. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) prostitua.
  7. (v.tranz.) a trăda sau a denunța, a pârî (pentru bani sau pentru un interes material).

Cuvinte derivate

Expresii

  • A vinde pielea ursului din pădure (sau peștele din baltă) = a promite un lucru pe care nu-l ai; a face planuri în legătură cu un lucru pe care nu-l posezi încă, care este nesigur
  • A-și vinde (și) pielea sau cămașa (de pe sine) = a vinde sau a ceda, din pricina unei nevoi mari, tot ce posedă
  • A-și vinde scump viața (sau pielea) = a se apăra cu îndârjire, cauzând pierderi mari dușmanului (înainte de a muri sau de a fi prins)
  • Cum (sau așa) am cumpărat-o, așa o vând = o spun așa cum am auzit-o (fără să-mi iau răspunderea autenticității)
  • (refl.pas.) Cum (sau cu cât) se vinde? = ce preț are? cu cât de plătește?


Traduceri

Anagrame

Referințe