Estera

română

Etimologie

Din latină Esther, care provine din greacă antică Ἐσθήρ (Esthḗr) < ebraică antică אסתר (ʾEster).

Pronunție

• AFI: /es'te.ra/

Nume propriu

Declinarea substantivului Estera
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	Estera	invariabil
Articulat	Estera	invariabil
Genitiv-Dativ	Esterei	invariabil
Vocativ	-	invariabil

1. (bis.) personaj biblic, eroina cărții cu același nume.

Cuvinte compuse

• cartea Esterei

Traduceri

Traduceri

cehă: Ester (čeština) daneză: Ester (dansk) engleză: Esther (English) finlandeză: Ester (suomi) franceză: Esther (français) f. germană: Esther (Deutsch) f. ido: Ester (Ido) italiană: Ester (italiano) f. latină: Esther (Latina) f. letonă: Estere (latviešu) f.

lituaniană: Esteros knyga (lietuvių) f. neerlandeză: Esther (Nederlands) f. norvegiană: Ester (norsk) poloneză: Księga Estery (polski) f. portugheză: Ester (português) f. slovacă: Ester (slovenčina) f. slovenă: Estera (slovenščina) f. spaniolă: Ester (español) f. suedeză: Ester (svenska) n. tagalog: Ester (Tagalog)

Referințe

• Wikipedia