Sari la conținut

nume

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din latină nōmĕn.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
nume
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nume nume
Articulat numele numele
Genitiv-Dativ numelui numelor
Vocativ ' '
  1. cuvânt sau grup de cuvinte prin care numim, arătăm cum se cheamă o ființă sau un lucru, o acțiune, o noțiune etc. și prin care acestea se individualizează.
    Ce nume poartă?
  2. (fiz.) sens.
  3. calificativ, atribut; poreclă; p. ext. titlu, rang.
  4. reputație, faimă.
  5. (reg.) pretext, motiv.
  6. termen generic pentru părțile de vorbire care se declină; spec. substantiv.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii

  • Zi-i pe nume! = a) spune-mi numele lui, amintește-mi numele lui (de care nu-mi aduc aminte momentan); b) se spune când nu-ți amintești momentan numele unui obiect, al unei ființe
  • A lovi (sau a păli, a-i trage cuiva una) în numele tatălui = a lovi, a-i trage (cuiva una) drept în frunte
  • (fam.) Să nu-mi (mai) zici pe nume dacă = să mă desconsideri dacă, să nu mă mai recunoști dacă
  • A cunoaște (pe cineva) numai după (sau din) nume sau a auzi de numele cuiva = a cunoaște (pe cineva) din auzite, fără să-l fi văzut vreodată
  • A nu-i (mai) ști (sau auzi) cuiva de nume = a nu mai ști nimic despre cineva
  • A (nu) lua (cuiva ceva) în nume de rău = a (nu) se supăra, a (nu) interpreta în mod greșit cele spuse de cineva
  • A lua în nume de bine (pe cineva) = a aprecia (pe cineva), a ține(la cineva)
  • Pentru numele lui Dumnezeu! = formulă exclamativă care însoțește o rugăminte sau care exprimă iritare, indignare, nedumerire
  • Pe numele (cuiva) = (despre un act, o proprietate etc.) înscris ca proprietate legală (a cuiva)
  • (în imprecații) Veni-ți-ar (sau pieri-ți-ar) numele sau să nu(-ți) mai aud de nume = nu ți-aș mai auzi de nume, acolo sa-ți rămână numele, se spune cuiva pe care nu-l poți suferi, pe care dorești să nu-l mai vezi niciodată, a cărui moarte o dorești
  • (Numai) cu numele = de formă, fără să corespundă realității
  • A scoate (sau a-i ieși, a scorni etc. cuiva) nume (rău) = a face cuiva sau a căpăta faimă, reputație rea, a (se) vorbi de rău despre cineva
  • A-și face (un) nume = a ajunge cunoscut, vestit prin acțiuni pozitive
  • A-i merge (cuiva) numele că = a se spune despre cineva că


Traduceri

Referințe