Sari la conținut

abborre

De la Wikționar, dicționarul liber

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din suedeză veche aghborre, aborre < compus din rădăcina proto-indo-europeană *h₂eḱ- („ascuțit”) și proto-germanică *burzô.

Înrudit cu daneză aborre, norvegiană (bokmål) abbor, norvegiană (nynorsk) åbor, feroeză áburra și islandeză aborri.

Pronunție

  • AFI: /ˈabˌbɔrɛ/


Substantiv


Declinarea substantivului
abborre
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ abborre abborren abborrar abborrarna
Genitiv abborres abborrens abborrars abborrarnas
  1. (iht.) baboi, biban

Cuvinte derivate

Referințe