ascuțit

română

Etimologie

Din a ascuți.

Pronunție

• AFI: /as.ku'ʦit/

Substantiv

Declinarea substantivului ascuțit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ascuțit	ascuțite
Articulat	ascuțitul	ascuțitele
Genitiv-Dativ	ascuțitului	ascuțitelor
Vocativ	ascuțitule	ascuțitelor

1. acțiunea de a (se) ascuți.

Cuvinte derivate

• neascuțit

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din a ascuți.

Pronunție

• AFI: /as.ku'ʦit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului ascuțit
	Singular	Plural
Masculin	ascuțit	ascuțiți
Feminin	ascuțită	ascuțite
Neutru	ascuțit	ascuțite

1. (despre obiecte) care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf; tăios.
2. (fig.) ager, pătrunzător, perspicace.

   Minte ascuțită.

3. (despre senzații, sentimente etc.) intens, viu.
4. (despre conflicte, ciocniri etc.) violent, înverșunat.
5. (despre vorbe, privire) care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios.
6. (despre sunete, glas, râs) strident.

Cuvinte compuse

• unghi ascuțit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cuțitaș

Referințe

• DEX '98 via DEX online