accendere

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină accendere < din ad- + candeō („a străluci”).

Pronunție

• AFI: /atˈʧɛndere/

Verb

1. a aprinde, a incendia, a ilumina, a da foc, a înflăcăra

   Accendere un fiammifero.

2. a aprinde (lumina), a da drumul

   Accendere la luce, il televisore, il telefonino, il tablet.

3. (fig.) a da avânt, a da aripi, a înflăcăra

   Accendere l'odio, la passione.

Sinonime

• 1: appiccare il fuoco, bruciare, dare alle fiamme, dare fuoco, dare luce, far ardere, fare ardere, illuminare, incendiare, infiammare, infuocare
• 2: aprire, avviare, azionare, mettere in funzione, mettere in moto
• 3: (fig.) aizzare, eccitare, fomentare, istigare, provocare, scaldare, scatenare, sobillare, spingere, stimolare, stuzzicare, suscitare

Antonime

• 1: domare, frenare, raffreddare, sedare, sopire
• 2: disattivare, fermare
• 3: calmare, estinguere, rasserenare, smorzare, soffocare, spegnere, tranquillizzare

Cuvinte derivate

• accendersi
• accendibile
• accendigas
• accendimento
• accendisigaro
• accenditoio
• accenditore
• acceso
• riaccendere

Expresii

• meglio accendere una candela che maledire l'oscurità

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din accendō.

Pronunție

• (Latină clasică) AFI: /ak.kɛnˈdeː.rɛ/
• (Latină ecleziastică) AFI: /at.ʧen̪ˈd̪ɛː.re/

Verb

accendēre

1. forma de persoana a III-a plural la perfect activ indicativ pentru accendō.
2. forma de persoana a II-a singular la viitor pasiv indicativ pentru accendō.

Etimologie

Din accendere.

Pronunție

• (Latină clasică) AFI: /akˈkɛn.dɛ.rɛ/
• (Latină ecleziastică) AFI: /atˈʧɛn̪.d̪e.re/

Verb

accendere

1. forma de prezent activ pentru accendō.
2. forma de persoana a II-a singular la prezent pasiv imperativ și indicativ pentru accendō.