Sari la conținut

accepte

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : accepté

Etimologie

Din accepta.

Pronunție

  • AFI: /akˈʧep.te/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru accepta.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru accepta.





(français)

Etimologie

Din accepter.

Pronunție

  • AFI: /ak.sɛpt/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru accepter.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru accepter.
  3. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru accepter.
  4. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru accepter.
  5. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru accepter.





(Latina)

Etimologie

Din acceptus.

Pronunție

  • AFI: /akˈkep.te/


Participiu

  1. forma de singular masculin la vocativ pentru acceptus.