acciuga

italiană

(italiano)

Etimologie

Din liguriană anciôa, care provine din latină populară *apiuva < latină aphyē, din greacă antică ἀφύη (aphúē, „plevușcă”).

Pronunție

• AFI: /atˈʧuɡa/

Substantiv

acciuga f., acciughe pl.

1. (iht.) anșoa
2. (fig.) persoană slabă

   È un'acciuga.

Sinonime

• 1: (iht.) alice
• 2: (fig.) alice, rissino, stecchino

Cuvinte derivate

• acciugaio
• acciugata
• acciughetta
• acciughina

Cuvinte compuse

• acciughe sott'olio
• pasta d'acciughe

Etimologie

Origine incertă. Probabil în legătură cu acciughero.

Substantiv

acciuga f., acciughe pl.

1. numai în locuțiunea erba acciuga; cimbru de grădină, cimbru bun

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario