Sari la conținut

accoucheur

De la Wikționar, dicționarul liber

(English)

Etimologie

Atestat deja în 1759; împrumutat din franceză accoucheur, din verbul accoucher („a naște, a da naștere”).

Provine din franceză veche culcher < latină collocō („a aranja, a pune în ordine”), compus din com („cu”) + locō („a pune, a așeza”).

Pronunție

  • AFI: /ˌækuˈʃɜː/
  • (SUA) AFI: /ˌækuˈʃɝ/


Substantiv

accoucheur, pl. accoucheurs

  1. (med.) mamoș, obstetrician

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe





(français)

Etimologie

Din verbul accoucher („a naște, a da naștere”), care provine din franceză veche culcher < latină collocō („a aranja, a pune în ordine”), compus din com („cu”) + locō („a pune, a așeza”).

Pronunție

  • AFI: /a.ku.ʃœʁ/


Substantiv

accoucheur m., accoucheurs pl.

  1. (med.) mamoș, obstetrician

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Paronime

Vezi și

Referințe