aceto

Vezi și : Aceto, aĉeto, aceto-, acéto-

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină acētum („oțet”).

Pronunție

• AFI: /aˈʧeto/

Substantiv

aceto m., aceti pl.

1. (gastr.) oțet

   L'aceto serve per insaporire i cibi.

Cuvinte derivate

• acetico
• acetificare
• acetire
• acetoso
• inacetire
• sottaceto

Cuvinte compuse

• aceto balsamico
• aceto bianco
• aceto di malto
• aceto di vino

Cuvinte apropiate

• acido

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din aceō.

Pronunție

• (Latină clasică) AFI: /aˈkeː.toː/
• (Latină ecleziastică) AFI: /aˈʧɛː.to/

Verb

1. forma de persoana a II-a singular la imperativ viitor activ pentru aceō.
2. forma de persoana a III-a singular la imperativ viitor activ pentru aceō.

Etimologie

Din acētum.

Substantiv

1. forma de singular la dativ pentru acētum.
2. forma de singular la ablativ pentru acētum.

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină acētum („oțet”).

Pronunție

• (Portugalia) AFI: /ɐˈsɛ.tu/
• (Brazilia) AFI: /aˈsɛ.tu/

Substantiv

aceto m., acetos pl.

1. (chim.) acetat
2. (gastr.) sinonim pentru vinagre; oțet

Sinonime

• 1: (chim.) acetato
• 2: (gastr.) vinagre

Cuvinte derivate

• acetar

Etimologie

Din acetar.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru acetar.

Referințe

• Dicionário Priberam da Língua Portuguesa
• Wiktionary
• Wikcionário

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină acētum („oțet”).

Pronunție

• (Spania) AFI: /aˈθe.to/
• (America latină) AFI: /aˈse.to/

Substantiv

aceto m., acetos pl.

1. (înv.) (gastr.) oțet

Sinonime

• (gastr.) vinagre

Cuvinte derivate

• acetar

Cuvinte compuse

• aceto balsámico

Etimologie

Din acetar.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru acetar.

Referințe

• Real Academia Española
• Wiktionary
• Wikcionario